În contextul desemnării orașului Ploiești drept Capitala Națională a Tineretului în 2024, este judicios să luăm în calcul impactul pe care tinerii îl au în creșterea calității vieții de zi cu zi a comunității și multiplele direcții de evoluție ale societății pe care implicarea lor le trasează. Având în vedere rolul de prim-plan al Francofoniei în orizontul cultural actual al omenirii, prezentul studiu își propune să scoată la iveală importanța pe care noua generație, adulții de mâine, o deține în procesul deloc lesne de îndeplinit al coagulării numeroaselor ramuri culturale unite de limba și de cultura franceză.
Înainte de a începe analiza propriu-zisă, definiția Francofoniei este utilă și necesară pentru a putea plasa corespunzător acțiunile tinerilor ce o promovează în lumea contemporană. Francofonia reprezintă un ansamblu de țări care au în comun utilizarea, totală sau parțială, a limbii franceze[1]. Din acest punct de vedere, latura lingvistică se detașează în cadrul listei de mijloace care permit difuzarea Francofoniei și închegarea unor legături durabile între actanții săi. Într-o lume care se bazează pe schimbul rapid de informații, este ușor de remarcat faptul că tinerii, grație proprensiunii lor pentru mediul digital și pentru utilizarea noilor tehnologii, reușesc, de obicei involuntar, să valorifice acel schimb de idei sondat, de cele mai multe ori, cu lărgirea vocabularului francofon prin apariția unor cuvinte din sfera familiară. Din dorința de a economisi timp și de a transmite un volum de informații cât mai mare, s-au format, de pildă, abrevieri precum JPP (j’en peux plus[2]) sau Askip (à ce qu’il paraît[3]), ceea ce denotă atât creativitatea celor care le folosesc consecvent, cât și deschiderea și adaptarea limbii franceze la noile tendințe, care depășesc adesea granițele Franței, integrându-se în marele demers francofon.
Pentru a urmări în continuare modul în care tinerii contribuie la răspândirea valorilor spațiului cultural al Francofoniei, credem de cuviință să ne concentrăm asupra opiniei Secretarului General al Francofoniei, Louise Mushikiwabo, care a fost inclusă în Raportul Întocmit de OIF[4] (Francofonia din viitor): Cât despre preocupările lor [ale tinerilor – n.r.], toate se îndreaptă îndeosebi către cele trei priorități clare, și anume: să aibă o slujbă, să benefieze de o educație de calitate și să trăiască într-un mediu sănătos.[5] Analiza noastră dedicată impactului pe care tinerii îl dețin în sporirea interacțiunilor francofone din întreaga lume poate fi subsumată celor trei direcții de acțiune evocate anterior.
Găsirea pe o perioadă nedeterminată a unui loc de muncă, atât de necesară în contextul marasmelui economic actual, se realizează din ce în ce mai mult prin orientarea consecventă spre exterior, spre societățile a căror viteză de dezvoltare este luată drept etalon și factor de speranță pentru o evoluție personală la fel de înfloritoare ca cea colectivă, a civilizației-gazdă. Într-adevăr, pentru un tânăr african francofon, de exemplu, ce perspectivă s-ar putea dovedi mai atrăgătoare decât cea a părăsirii, temporare sau definitive, a unui mediu având un indice slab de evoluție în favoarea unei țări dezvoltate, în speță Franța, care, în plus, este punctul de plecare și promotoarea aceleași limbi vorbite în țara lui de origine?
Pentru generația mai tânără, ai cărei reprezentanți nu au absolvit cursurile unei instituții superioare în statul natal, una dintre principalele surse ale dorinței de a migra către un alt spațiu geografic este constituită de nevoia unei educații de calitate, bazate pe o viziune deschisă spre nou și spre globalizare. Afluxul de cetățeni străini care frecventează programele de studiu din Franța, din Belgia sau din Elveția relevă o tendință clară de a îmbrățișa valorile promovate de Occident, dar, în egală măsură, modul în care Francofonia se extinde, grație contextului educațional, prin șansele oferite tinerilor proveniți din exterior.
Societatea contemporană și-a exprimat cu fervență obiectivele și prioritățile, astfel încât reducerea poluării în speranța ameliorării standardelor de viață umană și animală a fost permanent citată ca fiind una dintre provocările de seamă cu care ne confruntăm în prezent. Iar mediul francofon a știut, în repetate rânduri, să nu rămână indiferent față de acest apel global. Dorința tinerilor de a trăi într-un mediu curat are reverbații reale, de vreme ce OIF, prin intermediul organismului său subsidiar, IFDD[6], promovează, printre altele, formarea și practicarea unei economii albastre[7] în microstatele insulare aflate în curs de dezvoltare.
Deși Francofonia se sprijină pe actorii săi de toate vârstele în încercarea de a clădi un viitor durabil în toate regiunile care au aderat la idealul său milenar de toleranță și de incluziune, spiritul adolescentin receptiv la nevoia de schimbare și de adaptare a oamenilor rămâne pilonul difuzării interculturale a tradiției și limbii franceze. Tinerețea constituie imperativul categoric al tuturor generațiilor[8], având în vedere puterea de exemplu pe care tinerii o impun în lume, prin entuziasmul și prin inițiativa care pare să nu le lipsească niciodată. Cel puțin sub acest unghi, Francofonia, în pofida patrimoniului său alimentat de secole, pare, prin media de vârstă a membrilor săi, că este încă departe de fi atins son âge mȗr[9].
Isvoranu Alexia-Ioana
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
Bibliografie:
- Louise Mushikiwabo, La jeunesse au cœur de la francophonie de l’avenir, inclus în Rapport Consultation Jeunesse – La Francophonie de l’avenir, 2020
- Alain Finkielkraut, La Défaite de la pensée, Gallimard, Paris, 1987
Webografie:
[1] Definiție preluată de pe www.larousse.fr.
[2] Nu mai pot; m-am săturat (nr. r.).
[3] Din ceea ce pare (nr. r.).
[4] Abreviere pentru Organizația Internțională a Francofoniei.
[5] Louise Mushikiwabo, La jeunesse au cœur de la francophonie de l’avenir, inclus în Rapport Consultation Jeunesse – La Francophonie de l’avenir, 2020
[6] Abreviere pentru Institut de la Francophonie pour le Dévoleppement Durable.
[7] Conform https://oceanfdn.org/ro/blue-economy/, economia albastră se referă la activitățile economice care se bazează pe ocean și care sunt în mod activ benefice pentru ocean.
[8] Alain Finkielkraut, La Défaite de la pensée, Gallimard, Paris, 1987
[9] Vârsta sa matură (nr. r.).
