INTERVIU CU MIHAI DRAGOȘ, VICEPREȘEDINTELE CES ROMÂNIA!
Mihai Dragoș are o vastă experiență în sectorul de tineret, fiind și vicepreședintele Consiliului Economic și Social din România. Acesta a susținut un atelier cu titlul „Alege Democrația” la Summitul Tinerilor 9 din Ploiești, Capitala Tineretului din România!
- Cum vedeți relația dintre tineri și autorități? Credeți că există suficientă comunicare?
„Nu, nu cred că există suficientă comunicare, de altfel, modul de comunicare al autorităților nu este specific modului de comunicare al tinerilor. Foarte rar se întâmplă să fie prezente instituțiile și de multe ori nu sunt nici măcar decidenții politici prezenți pe platformele de social media, unde tinerii sunt, pentru a ajunge informația la ei. O altă problemă este că se creează un cadru structurat, de exemplu, nici la nivelul școlilor, unde tinerii să-și spună problemele care vizează măcar comunitatea locală: parcuri, piste de biciclete, skate park-uri, transport în comun sau alte probleme de care tinerii sunt interesați. Sunt multe aspecte despre care tinerii pot vorbi în cunoștință de cauză și fără să necesite o formare deosebită sau să îndeplinească alte criterii. Cred că autoritățile ar putea avea mult mai mult de câștigat dacă și-ar îmbunătăți modalitatea de comunicare și de prezență în medii sociale, dar și fizice, frecventate de tineri.”
- Cum vă implicați în dezvoltarea proiectelor de tineret?
„Acum nu sunt cel mai implicat, deoarece nu mai sunt în organizațiile de tineret, decât ca delegat al Consiliului Tineretului în Consiliul Economic și Social, însă am fost în cea mai mare parte a vieții mele, implicat în astfel de proiecte. Începând de la nivel de școală, în liceu, continuând la facultate, în asociația studențească, în structurile de reprezentare din facultate, ulterior în ANOSR, în Federația Studențească Națională, Consiliul Tineretului din România, ultimele două le-am și condus în calitate de președinte. Am inițiat și foarte multe demersuri, am co-fondat Capitala Tineretului din România, Summitul Tinerilor și multe alte inițiative.”
- Care a fost atmosfera pe parcursul atelierului?
„Tind să cred că poate am fost puțin tehnic pentru gustul tinerilor, însă, din câte am văzut și la final când i-am întrebat cu ce concluzie au rămas, erau lucruri foarte interesante. De exemplu, într-o democrație, deciziile politice trebuie luate cu respectarea drepturilor omului, deoarece dacă politicienii decid împotriva acestora, nu mai este un regim democratic. Chiar dacă, într-o democrație, majoritatea societății susține astfel de decizii precum discriminările împotriva unor grupuri religioase, etnice, etc., ele nu vor putea fi adoptate sau ar putea fi anulate de instanțe. Ideea este că drepturile fundamentale trebuie respectate în decizia politică și trebuie să constrângă acțiunea statului. De asemenea, conceptul de a avea drept presupune posibilitatea de a-i cere statului să intervină pentru a garanta respectarea lui și că asta este esența unui drept legal, deoarece de multe ori oamenii vorbesc despre drepturi, dar nu știu exact ce înseamnă asta. Să ai drepturi înseamnă că dacă nu-ți sunt respectate de cineva, îi poți cere statului să-ți asigure respectarea: instanțele executive, judecătorești, etc. Esențial este faptul că dacă nu apelezi la forța de constrângere a statului, renunți, într-un fel, la drepturile pe care le ai, ele devenind doar iluzii, principii puse într-o lege la care mă uit și mă plâng că nu se respectă. Păi, trebuie să-mi fac partea mea ca dreptul să funcționeze așa cum este conceput să fie!”
- La nivel național, credeți că sunt prioritizați tinerii?
„E o discuție complicată pentru că nivelul național e divers și nu este o singură instituție. Sunt câteva lucruri bune care s-au întâmplat în ultimul timp. De exemplu, avem fonduri din PNRR pentru dotarea școlilor, inclusiv cu echipamente IT. Mă uitam chiar la imagini de la inundații, când au fost, iar unele școli arătau foarte bine și erau dotate, fiind clar că acesta este rezultatul direcționării de fonduri europene importante în direcția asta. O altă chestiune pozitivă sunt finanțările europene pe programe de educație și ocupare pentru centre de tineret și lucrul cu tinerii, în parteneriat cu agențiile de ocupare a forței de muncă, ceea ce este un progres important. Pe de altă parte, dacă ne uităm în bugetul național, la sumele alocate pentru activitățile de tineret, el este derizoriu, în mod evident. Sunt mult mai mici decât fondurile europene, de exemplu, Erasmus+ ,care ar trebui să vină în completarea intervenției statului, nu să o înlocuiască, ceea ce este evident absurd și arată, mai degrabă, un interes scăzut. Nu l-aș proiecta pe toate instituțiile și aș spune că mai există unele zone în care s-au făcut progrese, însă suntem departe de ceea ce ar trebui să fim.”
- Ce părere aveți despre programul Ploiești – Capitala Tineretului din România și despre ediția de Summit de anul acesta?
„Am o părere foarte bună. Este una dintre coagulările județene ale mișcării de tineret care s-a produs relativ recent. Nu este vorba de o structură județeană care exista de zeci de ani, cum este cazul unor județe și faptul că au reușit să progreseze, să câștige un titlu de capitală și să-l implementeze cu succes şi fără probleme, este o mare reușită. Este un semnal că atunci când tinerii au încredere în ei înșiși și primesc și sprijin din partea autoritaților publice sau partenerilor privați, chiar pot face lucruri extraordinare și asta asistăm și acum la Summitul Tinerilor. ”
