INTERVIU CU DARIUS ANDREI BODOR, tânărul ploieștean care a obținut medalia de argint la etapa internațională a Olimpiadei Interdisciplinare „Științele Pământului”

Delegația României a câștigat patru medalii la Olimpiada Internațională ,,Științele Pământului”:

• Neag Tudor Brendan, Colegiul Național „Emil Racoviță” Cluj-Napoca, medalie de aur
• ⁠Bodor Darius Andrei, Colegiul Național „Mihai Viteazul” Ploiești, medalie de argint
• ⁠Balcu Antonia Ioana, Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Timișoara, medalie de bronz
• Luchian Maria Anemona, Colegiul Național Iași, medalie de bronz

Darius Andrei Bodor are 17 ani și este elev la Colegiul Național „Mihai Viteazul” Ploiești. Acesta a obținut medalia de argint la etapa internațională a Olimpiadei Interdisciplinare „Științele Pământului”, care s-a desfășurat în Beijing, China, în perioada 8-16 august 2024.

1. Care a fost structura olimpiadei internaționale? În ce a constat?

„Au fost patru probe, desfășurate pe parcursul a mai multor zile. Proba individuală a fost obligatorie, având o parte teoretică și una practică. Proba teoretică a durat 8 ore, prezentând subiecte din geologie, climatologie, oceanografie și astronomie (mai ales planetologie) care necesitau fizică, chimie și biologie pentru rezolvare (de exemplu, calcularea adâncimii lacurilor de etan și metan de pe Titan). Proba practică a însemnat vizitarea mai multor situri de lângă Beijing cu aflorimente de roci și rezolvarea la fața locului a subiectelor, utilizând unelte pentru analiză: ciocan, acid clorhidric, lupă profesională. De asemenea, au fost și două probe opționale, de echipe aleatorii internaționale: ITFI (International Team Field Investigation), la care s-a cerut analiza intensității unei inundații recente, și ESP (Earth Science Project), la care scopul a fost realizarea unui poster de studiu despre factorii ce influențează habitabilitatea unei planete. Aceste două probe au fost o experiență minunată, deoarece am cunoscut și m-am împrietenit cu participanți din toate colțurile lumii și a fost o oportunitate de a face muncă în echipă, de a-mi îmbunătăți abilitățile de comunicare.”

2. Cum te-ai pregătit pentru etapa internaţională?

„Pregătirea a necesitat multă muncă și sacrificiu, eu, practic, neavând vacanță de vară. A trebuit să accesez cărți și materiale specializate, de un nivel înalt, pentru a înțelege subiectele de la olimpiada internațională. În plus, subiectele fiind în engleză, a trebuit să învăț materia, cu toți termenii de specialitate, în engleză. Am avut și două săptămâni de pregătire centralizată la București, unde am aprofundat materia și am învățat să recunoaștem practic roci și minerale. Am avut ocazia să cunoaștem profesori universitari care ne-au predat cu drag.”

3. Cum ți-ai gestionat stresul și emoțiile, ținând cont că ai plecat într o țară străină cu gândul de a excela?

„Sincer, am plecat în China cu mari emoții și stres. Importanța competiției, drumul lung și distanța față de casă, schimbarea de fus orar și chiar de mâncare, întâlnirea multiplelor noi culturi, toate acestea au fost copleșitoare la început. A fost nevoie de multă tărie de caracter pentru a mă liniști, dar am reușit. M-am concentrat asupra testelor și am avut ambiția să dau tot ce pot. Pe măsură ce timpul în competiție trecea, m-am simțit din ce în ce mai bine acolo, alături de atâția oameni cu diferite experiențe de viață.”

4. Descrie-ne puțin experiența din China. Cum a fost atmosfera, socializarea cu participanții din alte țări?

„Gândindu-mă la tot ce a însemnat această experiență, mă simt fericit și onorat că am reușit să ajung acolo. Condițiile de cazare și masă au fost foarte bune, voluntarii care s-au ocupat de noi au fost minunați, și-au dat toată silința ca această competiție să rămână o amintire frumoasă pentru noi, iar ceilalți participanți au fost deschiși și fericiți să întâlnească oameni noi. Am avut numeroase ocazii să vorbesc cu ei: probele de echipă, ESP și ITFI, nu au însemnat doar rezolvarea unor cerințe. Au presupus și cunoașterea, împrietenirea cu ceilalți membri. Am discutat despre noi, culturile noastre, stilul de viață în țările noastre. De asemenea, în cadrul căminului în care eram cazați, puteam oricând să ne întâlnim și să comunicăm. Am avut și excursii către obiective foarte cunoscute cum ar fi Marele Zid Chinezesc, Palatul de Vară, Universitatea Peking.”

5. În cadrul acestei competiții, ai întâlnit tineri din multe țări, discutând despre distincte subiecte. Ce comparații ai remarcat între România și acele țări din punct de vedere educațional?

„Am vorbit, în primul rând, despre educația în domeniul Științelor Pământului (Earth Science/ Geoscience), care, în România, la nivel de preuniversitar, nu este dezvoltată. Științele Pământului, în alte țări civilizate cum ar fi Statele Unite, Italia, Spania, Austria și altele, reprezintă o materie de sine stătătoare, care studiază interacțiunile ce se petrec în sistemul Pământ și în sisteme asemănătoare, cu ajutorul fizicii, chimiei, biologiei. Tocmai viziunea de ansamblu, din mai multe perspective, face acest domeniu ideal pentru rezolvarea unor probleme importante cum ar fi cele de mediu sau incertitudini privind habitabilitatea unor planete. Este clar că România trebuie să facă pași spre dezvoltarea acestui domeniu în sistemul nostru. Diferențe între sistemele de învățământ am mai găsit în cazul structurii etapelor de învățământ (școală gimnazială/liceu), programelor specifice fiecărei clase. În acest sens, în România, după cum s-a mai spus, materia este predată mai devreme decât în alte țări precum Norvegia. Orarul zilnic gravitează în jurul a 6-8 ore pe zi pentru cele mai multe țări, doar în China acesta putând fi mai încărcat, ajungând și la 14 ore pe zi.”

6. Cum te simți fiind medaliat cu argint la o astfel de olimpiadă?

„După atâta muncă, rezultatul acesta a însemnat una dintre cele mai mari bucurii și realizări din viața mea. Mă simt împlinit că am reușit să duc la bun sfârșit acest vis care a pornit demult, de mai bine de un an, de la prima mea participarea la faza națională a acestei olimpiade.”

7. Ce alte pasiuni mai ai și cum preferi să te relaxezi?

„Mă pasionează modelarea 3D, asta a ajutat în cadrul probei ITFI, unde am importat date topografice în blender pentru a estima aria suprafeței transversale a unei văi. De asemenea, fac atletism și drumeții montane. Ca să mă relaxez, ies cu prietenii, mă joc, deși în ultimele luni am avut destul de puțin timp pentru aceste activități. Sunt fericit că, de-acum încolo, o să am mai mult timp pentru alte preocupări decât învățatul intens. Sper să mă alătur unei echipe de robotică din toamnă.”

8. Care a fost ajutorul școlii și în ce măsură au contribuit profesorii la obținerea acestui rezultat?

„Pot să spun, cu sprijinul continuu pe care l-am avut din partea profesorilor mei, de la liceu, de geografie, biologie, chimie, fizică, a doamnelor laborante de fizică și chimie, am reușit să mă calific la faza internațională, și de aici să obțin medalia de argint. Cu siguranță, parcursul meu a fost țesut și de către cadrele didactice de la școala gimnazială la care am fost elev. Acum, fericirea și mândria lor îmi multiplică bucuria pentru acest rezultat. Le sunt pe deplin recunoscător pentru tot ajutorul dat.”

9. După părerea ta, crezi că oferă România suficiente oportunități și susținere tinerilor olimpici?

„În primul rând, cei mai mulți dintre elevii olimpici naționali și internaționali pleacă în străinătate pentru studii superioare, obținând burse la universități prestigioase din țări vestice. Așa că, oportunități există, dar cele mai multe nu în România. Doar cu multe investiții în educație și cercetare va putea țara noastră să atragă oamenii capabili. Educației, în general, ar trebui să-i fie alocate cele mai multe resurse, deoarece lipsa acesteia duce la numeroase alte probleme pe care cu greu le putem rezolva. În al doilea rând, sprijinul oferit elevilor olimpici de către minister după ce obțin anumite premii la nivel internațional este substanțial, cu sume considerabile oferite ce pot fi folosite pentru continuarea studiilor. Totuși, pregătirea centralizată pentru etapa internațională se poate îmbunătăți: condiții mai bune de cazare și masă, fonduri pentru ca noi să facem practică în teren la pregătirea centralizată, în China neavând experiență în teren până la momentul probei practice. Chiar și un psiholog ar fi fost necesar, deoarece am fost supuși unor perioade îndelungate de stres continuu și acesta ne-ar fi putut ajuta să învățăm mai eficient și să ne gestionăm stresul.”

Îl felicităm pentru asemnea performanță și suntem mândri de acest tânăr ploieștean care i-a adus României un rezultat excepțional! Îi urăm mult succes în continuare!