Euro depășește pragul de 5 lei: efecte și implicații pentru economia României

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat pe 4 mai 2025, a avut un impact semnificativ asupra cursului valutar.

Victoria candidatului eurosceptic George Simion, care a obținut aproximativ 41% din voturi, a generat incertitudine politică și economică, determinând deprecierea leului și intervenții majore din partea Băncii Naționale a României (BNR).

Foto-credit: Shutterstock

În urma rezultatelor alegerilor, leul s-a depreciat cu peste 2%, depășind pentru prima dată pragul de 5 lei pentru un euro. Această scădere a fost alimentată de temerile investitorilor privind posibile schimbări în direcția economică și politică a țării. Analiștii au anticipat o posibilă devalorizare suplimentară a leului, estimând scenarii de depreciere între 3-5% și 15-20%, în funcție de evoluțiile politice ulterioare.

În fața acestei volatilități, Banca Națională a României (BNR) a reacționat prompt. Potrivit surselor, banca centrală ar fi cheltuit aproximativ 2 miliarde de euro într-o singură zi pentru a tempera căderea leului. Oficial, BNR nu a confirmat suma, însă purtătorul de cuvânt Dan Suciu a recunoscut că instituția a atras lichiditate din piață, semn că s-a recurs la instrumente de intervenție indirectă.

Mai mult, pentru a face leul mai atractiv, dobânzile interbancare (ROBOR) au crescut semnificativ, reflectând o înăsprire a politicii monetare, chiar dacă nu formalizată printr-o majorare a dobânzii de politică monetară.

JPMorgan a fost printre primele mari grupuri financiare care au tras un semnal de alarmă. Într-un raport intern, aceștia au sugerat că, în scenariul în care George Simion ar câștiga turul al doilea, leul ar putea pierde între 5 și 20% din valoare.

Efectele economice:

Deprecierea leului are consecințe directe asupra populației și mediului de afaceri:

• Inflația ar putea crește, în condițiile în care România este dependentă de importuri, iar un euro mai scump înseamnă prețuri mai mari la alimente, carburanți și bunuri de larg consum.
• Dobânzile la credite ar putea urca, pe fondul incertitudinii și al politicii mai restrictive din partea BNR, afectând gospodăriile îndatorate.
• Finanțarea deficitului bugetar devine mai complicată. În zilele de după alegeri, Ministerul Finanțelor a avut dificultăți în a vinde titluri de stat, deoarece investitorii au cerut randamente mai mari, reflectând riscul perceput crescut.