Laura Vicol și Valentin Ciorbă, arestați preventiv în dosarul Nordis. Firul complet al infracțiunilor

Cinci dintre inculpații din dosarul Nordis, printre care se numără și Laura Vicol, fostă deputată PSD, și soțul său, Vladimir Ciorbă, principalul acționar al grupului imobiliar, au fost arestați preventiv.

În urma solicitării DIICOT, Curtea de Apel București a pronunțat miercuri, 5 februarie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a acestora. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Alte trei persoane au fost arestate la domiciliu, iar trei au fost plasate sub control judiciar.

Procurorii au cerut mandate de arestare pentru Vicol, soțul său și alte 9 persoane, însă instanța a amânat inițial pronunțarea, după ce aceștia și-au petrecut ziua de marți la audieri. Doar pentru o noapte s-au mai bucurat inculpații de libertate – miercuri, judecătorii s-au pronunțat și au luat decizia executorie de punere în arest preventiv a acestora.

În urma perchezițiilor, din locuința soților Ciorbă-Vicol au fost ridicate bunuri de lux în valoare de aproximativ un milion de euro.

Scandalul Nordis Management

Nordis Management este o companie de dezvoltare imobiliară, cunoscută în special pentru proiectele sale de pe litoralul românesc, precum ansamblul rezidențial și hotelier din Mamaia. În ultimele luni, compania a intrat în atenția publicului din întreaga țară din cauza unor acuzații grave de fraudă și înșelăciune imobiliară, care au atras atenția procurorilor DIICOT și a presei de investigație.

Conform anchetatorilor, grupul infracțional de la Nordis a fost format din trei lideri (Răzvan Vladimir Ciorbă, Gheorghe Poștoacă și Alexandru Mihai), șapte persoane în eșalonul secund (directori și contabili) și cinci persoane pe palierul de execuție, care se ocupau cu transferul banilor în conturi.

Magistrații susțin că liderii presupusului grup infracțional organizat au încasat de la clienți o sumă de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) ca avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente,parcări și mobilier). Astfel, fondurile constituite au fost delapidate, într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai presupusului grup, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei (69 milioane de euro) și 2.400.000 euro.

DIICOT precizează că, încă din 2018, trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care avea la bază un mecanism infracțional complex, prin promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor.

Cum arăta planul grupării Nordis, creionat de procurori în referatul cu propunere de arestare preventivă

PALIERUL DECIZIONAL:

• Poștoacă Gheorghe-Emanuel:

– fondatorul societății Nordis Management S.R.L. în anul 2008;

– unul din principalii beneficiari ai sumelor delapidate;

– avea atribuții semnificative în promovarea proiectelor și inducerea în eroare a clienților (negociere, încheiere și executare a contractelor; principalul comunicator public, oferirea de informații false, inexacte).

• Ciorbă Vladimir-Răzvan:

– stabilea modalitatea de acțiune;

– atribuia roluri membrilor grupării;

– nu interacționa în mod direct cu potențialii clienți, preferând un rol mai discret.

• Mihai Alexandru:

– director de vânzări în cadrul Nordis Management SRL;

– avea abilități în a induce în eroare clienții;

– când persoanele care au achitat avansuri considerabile cereau explicații, acesta oferea fie justificări neclare, fie amâna.

PALIERUL SUPERIOR EXECUȚIONAL:

– cuprinde directorii de program, directorii comerciali, contabili și șeful oficiului juridic;

– rol în administrație, vânzări, operarea pe conturile societăților din grup.

PALIERUL DE EXECUȚIE:

– gestiona conturile bancare (în conturi sunt primite sume mari de bani ce au ca proveniență fondurile delapidate, sume care fie sunt retrase în numerar, fie sunt retransferate către alte persoane din grup)

Laura Vicol, fostă membră a Camerei Deputaților din Parlamentul României, este unul din cei mai mari beneficiari a fondurilor delapidate, încasând sume foarte mari de bani în cunoștință de cauză cu privire la proveniența acestora.

Vicol, de profesie avocat, se implica doar atunci când era cazul (formulând plângeri împotriva actelor întocmite de inspectorii) și discret, având în vedere funcția de deputat deținută în perioada 2020-2024 din partea Partidului Social Democrat.

Conform unui comunicat al instituției DIICOT, luni, s-au realizat 65 de percheziții în România și Monaco în dosarul Nordis și au fost ridicate peste 50 de sisteme informatice și dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri și hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro și alte monede, înscrisuri, obiecte de lux (ceasuri, bijuterii și genți ce poartă însemnele unor mărci cunoscute).

Câteva dintre mijloacele de inducere în eroare folosite în activitatea infracțională:

• Predarea apartamentelor către un număr mare de clienți;
• Afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora;
• Amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase;
• Prezentarea de impedimente false la semnarea contractului (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor);
• Obstrucționarea accesului clienților în cadrul șantierelor pentru a verifica stadiul lucrărilor;
• Intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu.

Premierul Marcel Ciolacu, despre audierile Nordis

Întrebat de jurnaliști cu privire la audierile DIICOT în scandalul Nordis, prim-ministrul Marcel Ciolacu declară: „Foarte bine, înseamnă că justiția își face treaba. N-am mai comunicat de peste 2 ani de zile (n.r.: cu Laura Vicol)”.

G4Media a publicat, în noiembrie 2024, un document de zbor din care reiese că liderii PSD, Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis și Laura Vicol au zburat în anul 2022 cu un jet privat închiriat de la Țiriac Air de compania Nordis, care a intrat la începutul lunii octombrie 2024 în insolvență. Inițial, cu toții au negat că ar fi zburat vreodată cu jet privat închiriat de Nordis, ulterior revenind cu diverse explicații.

Premierul Marcel Ciolacu, de exemplu, a publicat pe TikTok un videoclip cu presupuse facturi pentru zborurile cu jeturi private pe care le-a efectuat cu una din companiile din grupul Nordis, așa cum G4Media a arătat în seria de investigații din 2024.

Acesta a menționat faptul că ele sunt plătite din banii personali, nu din bani publici, însă în presupusele facturi erau acoperite atât numărul și data în care acestea au fost emise, cât și o parte din obiectul serviciului prestat, informații extrem de relevante pentru ca documentele să poată fi atestate ca fiind cele despre care premierul susține că sunt.

Ce ar trebui să aibă în vedere tinerii, după dosarul Nordis

În urma acestor evenimente, tinerii devin mai conștienți de riscurile implicate în investițiile imobiliare, fiind încurajată cercetarea și verificarea companiilor înainte de a face angajamente financiare. În urma dezvăluirilor legate de acest caz, percepțiile tinerilor despre piața imobiliară, politică și instituții pot fi influențate.

Se evidențiază încă o dată importanța educației financiare și a înțelegerii mecanismelor din piața imobiliară. Tinerilor care doresc să achiziționeze un imobil li se recomandă să acorde o atenție sporită transparenței și credibilității dezvoltatorilor, să citească cu mare atenție contractele și să solicite sfaturi juridice de la persoane avizate înainte de a semna orice document.

Mai mult, remarcăm, într-o astfel de criză, nevoia unei comunicări clare din partea autorităților, pentru a proteja interesele consumatorilor și pentru a asigura o piață națională reglementată și stabilă.

Surse: G4Media, Libertatea; Surse foto: Inquam Photos/George Călin